Capitolul 1
Totul este înghețat și deși vântul nu are nimic de spus, este destul de frig. Un fulg de nea își face apariția și o dată cu el alți frați de ai lui. O iarnă târzie, nimic altceva..În camera albă, singura pată de culoare era acel trandafir și părul ca de foc al fetei ce stătea întinsă, fără pic de vlagă în singurul pat aflat în încăpere. Era un trandafir sângeriu așezat pe o măsuță dintr-un colț al camerei. Se vede că era de ceva vreme acolo. Ultima sa petală a căzut. Șase persoane se aflau în acea încăpere, însă nu spunea nimeni nimic. Domnea liniștea.
-
Corpul meu era amorțit. Nu puteam să îmi mișc nici măcar degetele. Simțeam persoane în jurul meu, dar era o liniște de mormânt. Nu puteam să văd, totul era negru. Nu știam ce se întâmplă cu mine, nu puteam să simt nimic.Reușesc în cele din urmă să îmi deschid ochii. Toată lumea privea în jos, iar privirea lor era una tristă. Îi priveam puțin deznădăjduită. De ce nu spune nimeni nimic? Mă aflam într-o cameră complet albă.
O singură întrebare îmi ucidea toate gândurile. Cine sunt eu?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu