vineri, 22 august 2014

Te cunosc de undeva [11]

           Când am intrat în clasă toți ceilalți au încremenit pentru o secundă după care au sărit pe mine. La propriu. Însă a intervenit Tara.
            -Hei, hei! Ușor mă! O speriați.
            -Soph’ !!!! Sare un coleg… ciudat de după mulțimea aflată în fața mea. Ce faci iubire?
            Am încremenit. ..Iu.. iu… iubire? Dar credeam…Atunci Tara i-a dat o palmă.
            -Știi bine că nu e iubita ta, iar dacă află Nate îți întoarce capul la spate.
            -Oh.. piticul ăla?
            -Ai grijă!
            Doamna profesoară a intrat în clasă, însă nu am observat-o..mă gândeam la ce se întâmplase adineauri.
            -Ohh, Sophie! Bine ai revenit printre noi.
            -Psst, Soph!
            -Ăăă da, da .. ăă..
            -O să începem ușurel bine?
            -Bine.
            Profesoara a intrat într-o recapitulare special pentru mine. Nici nu am simțit când a trecut ora.  În pauză am ieșit pe hol împreună cu Tara. Toți erau acolo. Nate a luat-o pe Tara de mână și s-au dus să vorbească ceva.
            -Am uitat să îți spun ceva..Ai grijă de Soph’ și de tipul ala.
            -Deja a luat-o cu „ce faci iubire?”, iar Soph’ era speriată.
            -POFTIM?!
            -Calmează-te, Nate!
            -Soph’ e a mea și nu am de gând să las orice tembel să vorbească cu ea, mai ales să profite de faptul că ea a suferit un accident..
            Între timp…
            -Cum a fost prima oră Sophie? mă întreabă foarte curios Ken.
            -Păi, a fost bine.
            -Mă bucur. O să mai ai încă 5. Ai cum să te plictisești. Interveni Alison foarte plictisită
            Tara și Nate au revenit. Nate mi-a tras o privire după care a plecat în clasă. Grupușorul s-a spart și imediat după s-a sunat de oră. Toate orele au decurs la fel. Profesorii începeau recapitulări pentru a mi se explica noțiunile pierdute. După ore am mers cu toții la o ciocolată caldă. Nate s-a așezat lângă mine. Asta era prima dată când era atât de apropiat de mine ceea ce m-a făcut să roșesc.
            -Soph’ , îți este rău? mă întreabă fetele speriate.
            -Nu cred.. ăăă adică nu! Ăăm.. sunt bine!
            -Ești roșie ca un rac fiert. spune Ken râzând.
            -Nu râde de mine bine?!
            -Băi Nate, te-ai așezat lângă fată și ea deja roșește. Îl bufnise râsul pe Kevin.
            -Nu-i adevărat! Spun eu țipând și roșind și mai tare.
            Nate se uita la mine și zâmbise. Lucru care m-a făcut și pe mine să zâmbesc.  După ce am băut ciocolata caldă ne-am pornit cu toții spre casă. Pe drum, tot aruncam câte o privire spre Nate care avea același aer plin de mister și tristețe ca atunci când l-am văzut prima oară. Eram foarte gânditoare..
            -Ce s-a întâmplat? Spune Tara către mine foarte suspicioasă.
            -Nimic.
            -Ești aceași Sophie pe care o cunosc! Se răsti puțin Alison.
            -Ce vrei să spui? O întreb curioasă.
            -Se observă de la o poștă ființă că ai tu ceva! Dar tu răspunzi cu „nimic”! Arătăm a fraieri sau ce?!
            -ALISON! Strigă la ea Nate!
            Toți s-au oprit și l-au privit pe Nate nedumeriți. Nate m-a luat de mână și a început să meargă repede. S-a oprit în fața lui Alison..
            -Cât timp ești conștientă că ea nu își poate aminti cine este să nu îndrăznești să mai faci asta!
            -Îmi pare rău! M-am enervat puțin!
            -Ține nervii pentru tine.
            Nate s-a uitat la mine, apoi în jos. Mă ținea strâns de mână. Eu eram total în ceață…

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu