File din jurnal..

              Dragă jurnalule,  

Sunt puțin dezamăgită de faptul că timpul trece, oamenii se schimbă și nimic nu mai e ca  înainte..

  Mi'e extrem de dor de zilele în care mă trezeam la 8 dimineața ca să ies să ma joc afară cu prietenii, de zilele în care nu îmi păsa de faptul cum arat... că nu am părul aranjat sau că nu știu cu ce să mă îmbrac. Prima pereche de pantaloni și primul tricou picate în mână erau perfecte. De asemenea mi'e dor și de zilele în care nu îmi faceam griji ca un anume "el" nu mă place, de zilele în care mă murdăream din cap până în picioare, iar când veneam în casă făceam o baie cu spuma, bineînțeles că baia nu scăpa nestropită..nu că asta nu o mai fac și acum...:"> . Îmi este dor și de zilele cănd să înjuri era ceva rău, când nu știam ce însemna bârfa, când mica noastră gașcă era de nedespărțit era ceva de genul "Toți pentru unul și unul pentru toți" . Îmi este dor să mă mai joc acele jocuri vechi de care nu ne plictiseam niciodata: șotron, gardiana, de'a v'ați ascunselea (ascunsa cum îi spuneam noi), hoții și vardiștii, rațele și vânătorii, pisica și șoarecele, sticluța cu otravă, 'flori, fete sau băieți și multe altele. Mi'e dor și să mă dau în leagănele sub formă de bărcuță și să căntăm melodii precum cea a lui Cazy Loop - Ma ma ma..  Îmi este dor de vremea când nu petreceam 5 ore pe zi stând pe facebook, când singurul motiv pentru care plângeam era că mă loveam, când mergeam cu mami prin magazine și mă simțeam mândră. Mi'e dor de zilele când faceam ce voiam fără să fim judecați...
  Mi'e dor de toate astea, și aș da orice să le pot avea înapoi măcar pentru o zi. Dacă aș putea aș da timpul înapoi să pot fi din nou copila care am fost...